3. Your stream of consciousness during the the worst nightmare you’ve ever had

Mi-l amintesc si acum prea bine. A fost atat de vivid, a fost un dans crunt intre visare si trezie incat nici nu-mi pot da seama exact ce s-a intamplat in noaptea aceea… Intrasem intr-o casa darapanata, veche de cand lumea si pamantul si mai intunecata ca orice pestera din adancul muntilor. Paseam incet, cu grija, pana am ajuns in fata unui postament crapat. Era chinuitor de multa liniste, o liniste apasatoare, stiam sigur ca urmeaza sa se intample ceva, simteam asta prin fiecare por. Si aproape m-am gasit sfarsitul in noaptea aceea, in casa aceea intunecata, langa postamentul crapat. Un Demon si-a facut aparitia. Era un Demon. I-am vazut flacarile din ochi si aproape am simtit miros de smoala arsa cand s-a apropiat de mine si m-a izbit de pamant. Ma strangea de gat, nu mai puteam respira, incercam sa urlu. M-a cuprins o frica asa cum nu mai simtisem pana atunci.

Am deschis ochii. Eram inapoi in pat, ma uitam in tavan si incercam sa tip. Inca nu puteam respira, nu puteam scoate niciun sunet, iar bratele si picioarele imi erau la fel de inerte ca in vis. Oare ma trezisem? Oare chiar mi se intampla asta, dar in realitate nu puteam vedea Demonul? Am inchis ochii la loc si pentru o clipa i-am vazut iar chipul ingrozitor. Am inceput sa tip si m-am trezit din somn.

Advertisements

One thought on “3. Your stream of consciousness during the the worst nightmare you’ve ever had

  1. Nici nu stiu unde sa incep cu subiectul asta pentru ca multa lume nu ma crede si ar zice ca sunt nebun:

    1. In jur de 40% din visele mele par reale iar atunci cand nu visez sau nu-mi aduc aminte ca am visat e cel mai ok, sunt genul de persoana care doarme adanc (inception does happen, a dream within a dream is real and it’s not funny, plus it kinda sucks) si ma trezesc de parca am fost resuscitat.

    2. Am momente cand sunt precognitiv (stiu ca pare ciudar, dar am visat lucruri bune/rele care dupa mi s-au intamplat sau la care am luat parte, not cool at all), cateva exemple: viitori colegi de munca cu care am colaborat, certuri cu fostele iubite care au dus la despartiri, decesul cainelui cu o zi inainte sa ma externez din spital dupa operatie (2 years ago was a bad omen) si lista poate continua.

    Dar cand vine vorba de cosmaruri (spre norocul meu de foarta multa vreme nu am mai avut parte de asa ceva) treaba suna cam asa:

    Cu foarte multi ani in urma timp de o luna aveam acelasi cosmar. Il visam pe un tip random care era urat, genul de tip cu fata de serial killer. In vis tipul ma alerga pe strada iar totul se termina cu el dand buzna peste mine in casa si luandu-ne la bataie, totul parea atat de real, dar abia acum vine partea interesanta. La cateva luni dupa ce nu am mai avut cosmarul ghici cine ma opreste random pe strada, ma intreaba cat e ceasul si imi cere o tigara ? Yep… you guessed it, exact tipul din “vis”. A fost singurul moment din viata mea cand practic sangele a inghetat in mine si in acelasi timp fierbea. Nu am facut altceva decat sa-i ofer o tigara, i-am spus cat e ceasul si ma uitam la el asteptand urmatoarea miscare iar el mi-a multumit, s-a uitat ciudat la mine si si-a vazut de drum. Probabil ca in momentele alea eu eram cel cu fatza de killer.

    I’d rather not dream at all then dream something that seems real.

    PS: I also hate Déjà vu because it happens to me way too often.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s